cartea ca sarea în bucate

povestea cărții sau aventura cărților mele și ale altora

Elisabeta POP (Oradea, 26 mai 2020)

Frica și urmările ei de-a lungul vremii... ”Lucrul de care mă tem cel mai tare este FRICA”, spune Montaigne. Frica de... frică. Așa e. Unul din sentimentele despre care se vorbește destul de des și asta din vremuri îndepărtate, nu de azi de ieri, este Frica. El urmează, cum s-a constatat, după cel al Iubirii. Apoi vin Credința și Speranța. Poate și Prudența.

De ce o fi așa, nu știu, sau încerc să –mi explic. Frica rămâne, oricum, una din componentele majore ale naturii, ale experienței umane. Toată lumea știe povestea drobului de sare sau cea a sabiei lui Damocles. Sau chiar proverbul ”frica păzește bostănăria”. În general frica a fost asociată nu doar cu primejdia, ci și cu lașitatea, cu fuga de răspundere, cumva cu rușinea de a nu te comporta tu, ca individ, demn.

Virgiliu(Eneida) scrie că ”Frica e dovadă de neam prost”.Montaigne crede că ”prostimea” e mai fricoasă. O fi. Don Quijote îl ceartă pe Sancho Panza că se teme de .. oștirile ce se apropie, cu toate că i se atrage atenția că ... sunt turme de oi. Dar viteazul vrea să ducă singur la capăt lupta spre... izbândă. E drept că , dintotdeauna, cei aflați la putere și-au dorit supuși care să ”știe de frică”.

Thomas Morus vorbește, în Utopia sa, pe larg, despre relația dintre, lipsuri, sărăcie, suferință și frică, toate contribuind decisiv la înrobirea popoarelor. De-a lungul vremii, frica are diverse chipuri. Mesopotamienii se temeau, de pildă, de oamenii-scorpioni, a căror simplă vedere îi ucidea pe loc. Vechilor greci li se făcea părul măciucă numai auzind cum , dacă priveai Gorgonele țintă în ochi, mori pe loc.

Ca orice sentiment și frica are dozajul ei : poate fi suportabilă, dar , dacă depășește nivelul de suportabilitate devine patologică, blochează, putând duce la moarte chiar. ”A muri de frică” nu este doar un slogan. Se cunosc cazuri și nu puține , de oameni car au făcut infarct din cauza fricii. Și de fantome, bunăoară...

Asupra individului, frica are efecte greu de cuantificat: alterează personalitatea, schimbă comportamentul, îmbolnăvește, creează depresii, distruge, duce adesea la sinucidere. La nivel de colectivitate ea induce comportamente aberante, la o panică ce schimbă de cele mai multe ori aprecierea corectă a realității, instituie un climat de nesiguranță, de neliniște.

Se asociază acest fapt cu un ansamblu de știri false, de zvonuri, cele mai multe neîntemeiate, capabile să mențină starea de panică, ba s-o și dezvolte. Toate sunt menite să țină oamenii în chingile fricii, ca astfel să-i poată dirija și controla mai ușor. Frica de dușmanii vizibili se rezolvă în fel și chip: cu înfruntări violente uneori, cu tact alteori.

Ce te faci însă cu dușmanii nevăzuți ? Cu frica declanșată de molime, de boli, de viruși, de bacterii e judecată greșit. Aici curajul prostesc nu-și are locul. Oamenii trebuie să înțeleagă că precauția, prudența, grija și protejarea sunt extrem de importante. Nu lașitatea însă, nu frica excesivă, paralizantă, aberantă uneori, ci comportarea normală, decentă, în limitele bunului simț .

Cine are nevoie de oameni umiliți ( și umili!), de oameni îngenunchiați , a căror voință e decapitată ? Ce mai construiești în plin secol XXI cu asemenea indivizi ? În vechime oamenii aflau de molime, de la fața locului : văzând cum mor oameni sub ochii lor, se înspăimântau și își luau măsurile de rigoare.

Astăzi însă, media, presa scrisă și online devorează pur și simplu omenirea. Știrile care invadează viața noastră sunt mai nocive decât pericolele pe care le anunță. Aș zice că uneori le și provoacă. Păi cum să nu intre în panică lumea , când , în vreme de pandemie se dau, pe bandă rulantă , filme cu titluri ca acestea : Ape ucigașe, Cursa mortală, Contagion, Lanțul crimelor, Teroare în Paris, Împărat și asasin, Omoar-o pe mama ta , Umblând printre morminte, etc. Îmbietoare, ce să zic ...

Cât despre știri, deschideți televizorul ( radioul da, e mult mai decent!) tableta , telefonul mobil și citiți : Știre bombă: Virusul ucigaș face ravagii în...Atenție, se va institui din nou starea de urgență, Vine al doilea val... O nouă sinucidere... Vești rele, din păcate... A murit un mare artist ( și vezi că e un american de care n-ai auzit) Din păcate s-a stins..( și dai de un veteran de 98 de ani, care... ), Crimă șocantă la.. Vine urgia...inundații ( ca altădată, nu ?), Dezastru neașteptat( Ionică Valică din Chițoc a dat foc casei ...). Ba uneori suntem asaltați, din oră-n oră cu știri legate de Vulpița nu știu care , ce face ravagii pe sticlă, cu Margherita ( auzi, ce nume sonor”) din Clejani care cică a fost prinsă drogată la volan... Știri de interes național, nu ? Pe unii îi ajută rugăciunea.

S-a demonstrat, culmea, ... științific , așa este. Oamenii credincioși își găsesc puterea de a depăși frica și , nu o dată, bolile, prin rugăciune. Părintele Nicula, cu flerul lui care-l face unic, îi îndeamnă pe cei care cred . ”Să nu vă fie frică! La cârma vieții voastre este Bunul Dumnezeu!” Din păcate știrile uneori contradictorii, confuze, ne dau bătaie de cap: azi e bun medicamentul cutare, mâine nuuuu, e chiar nociv. Azi se poate aia, mâine ailaltă. Orice ar fi însă și pentru credincioși și pentru atei sau liber cugetători, un lucru e limpede : oamenii educați au discernământ.

”Închiderea minții” , cum spune Patapievici, duce la scăderea drastică a discernământului. Oamenii educați , care citesc , se raportează altfel și la frică și la... antidotul ei. Atunci, stai și te întrebi, de ce oare toate guvernele de pe la noi, care s-au perindat , nu de azi de ieri, ci hăt, de multă vreme, pun atât de puțin preț pe educație, pe cultură ?

Hai să ne punem mai des această întrebare. Cui prodest ? Și să ne luăm... masca jos când răspundem. N-o să ne infectăm în cele câteva minute. Sau și mai bine : să mergem la țară, să stăm în curte, în grădină, fără mască și fără frică.

Poate schimbăm sloganul de la Revoluție : NU vă fie frică , ȘI Covidul pică... Asta ca să închei mai cu umor, povestea Fricii.

S-o fac... suportabilă. 💔

VIOREL MAYER

Artă și artiști în Israel De câțiva ani buni mă preocupă viața și arta unui mare pictor israelian: Baruch Elron ( 1934–2006) , promotor al stilului "Realism magic" . Cu sprijinul soției sale Lydia Elron, am relizat un număr de articole și de cărți de artă, recenzii și broșuri diverse despre acest interesant și special artist. O recentă carte/album - se ocupă de schițele și desenele rămase în arhiva Elron sau aflate la colecționari din lume. Peste un an de muncă am investit împreună cu Lydia Elron, în a realiza un volum extensiv în care să subliniem și să aducem la lumină valențele artistului în postura de desenator, observator, acuarelist și filosof al penelului. Cartea produsă ( Baruch Elron - desene și schițe - Editura SAGA) conține un mare număr de reproduceri de desene alb-negru alese din circa 630 de pagini desenate în creion, tuș sau peniță, aflate în arhiva familiei Elron. Alte desene și acuarele au fost procurate de la colecționari din Israel și Diaspora și fac subiectul unei secțiuni cu reproduceri de calitate, în culori. Un caiet din arhiva pictorului conține o auto-biografie scrisă pendant, ordonat, de mâna lui Baruch. Am reprodus integral acest document chiar la începutul albumului. Întâmplarea face ca în ziua în care albumul a ieșit de sub tipar, să fiu invitat la la vernisajul unei importante expoziții Elron deschisă la muzeul Khan, din orașul antic Ashkelon. Descrierea expoziției urmează aici: http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/expozitia-baruch-elron-la-muzeul-khan-ashkelon Albumul de artă " BaruchElron - Desene și schițe" poate fi achiziționat la următoarea adresă: http://www.lulu.com/shop/adrian-grauenfels/baruch-elron-desene-%C8%99i-schi%C8%9Be/paperback/product-24071510.html Cartea este tipărită automat, la cerere, și vă parvine în circa 4-6 zile, depinde de locul dvs. pe planetă. Alte cărți de artă se află în stoc la Editura SAGA . tel: 0545751946. Vă doresc o vară plăcută, cu lecturi interesante și vacanțe cât mai răcoroase. Adrian G SAGA

De la prietena mea Jutith Baroth 

I’m a rebel I was not born this way In my very early childhood memories …. sometimes when confronted with witnesses I remember Rashomon and his parallel multi truest and I keep my version alive I have not certitudes about anything anyway Not for past or future not even for the present moment I’m a curious person and I’m experimenting … I’m getting my Me from questions , experiments of different ways , listening to wise people from different cultures or times ( mostly Buddhists of some kind) “ picking”from them all and experiencing experimenting the all in my life I want always to see if they work Some work for a while , but I will overcome them and go further with “ my quest” Always coming back to my Jewish roots for a confirmation that I'm in my right way They may possess all the waters for a Jewish flower girl like me I still want to be aroused in diverse ways When I read Jewish mystics I feel like coming home and I understand v v quickly … it is my mother tongue I love to speak other languages as well As for a while I use foreign idioms I write now in English and... I kind of think in English- words and thoughts - In Hungarian I’m childish and cherished In Rumanian bright and mindful In French analytical and lost in de … tails In Hebrew I stumble but I follow my heart In Spanish I tremble In Italian I flow In Portuguese I’m intrigued and shattered: in writing or in audition but I can’t speak… Russian is familiar... the old enemy I missed knowing And latine is one of the structures of my bones Hmm I’m a wandering Jew a flying dutch ( olandez zburator . rom ) I’m Lohengrin I’m Eros as well the pure nymph Daphne From Outside I look Protean but as the ever-changing sea is nevertheless the same: The troubles, storms, etc are only interpretations of his hidden power … the power of creation Water is all Before coming from nothing and becoming nothing , we came from the water( s) ( of womb ? Sea?) we are ( contain?) mostly water and we will be water... or spirit ...as our material body will melt or decompose [Com -pose/ de- (com-pose)] and pose again in the finite infinite flow of time or (sometimes called) space

Cititul pe dispozitive electronice “e-reader” dăunează somnului. Viorel Maier. Prin “carte de capatai” intelegem o scriere esentiala evolutiei personale, cu ajutorul careia crestem in cunoastere, in intelepciune. Si din acest motiv, “carte de capatai” poate fi numita cea care se afla in permanent pe noptiera noastra, si din care citim cateva pagini seara, inainte de a adormi. In acest secol al informaticii, calculatoarelor, cartea pe hartie de pe noptiera multora a fost inlocuita de “e-reader”. Adica un dispozitiv electronic, de marimea unei carti sau putin mai mare, pe ecranul caruia putem citi poate la fel de comod. Avantajul este ca aici se pot depozita multe zeci de volume. Pana aici, totul bine si frumos. Doar ca printr-o turnură de situaţie aparent amuzantă, un grup de cercetători a stabilit, printr-un studiu, efectele negative ale cărţilor electronice şi ebook reader-elor. Sunt mari şanse că, pe 2015, acest studiu să fie unul dintre cele absurde pe care le-aţi citit. În contextul în care mulţi dintre noi ne obişnuisem să citim seara înainte de culcare câteva pagini înainte de culcare în format digital, pare aberant să clasificăm respectivul gest ca fiind dăunător pentru sănătate. Având însă în vedere argumentele, aceasta ar putea fi însă realitatea. Un nou studiu publicat zilele trecute de către un grup de cercetători de la Harvard Medical School vine cu argumente cât se poate de clare pentru a vă convinge că gestul de a citi câteva pagini în fiecare seară pe o tabletă sau ebook reader retroiluminat sau iluminat de deasupra generează un efect negativ în spirală. În primul rând, din cauza luminii de la ecran, vă este semnificativ mai dificil să adormiţi. Urmarea naturală a acestei probleme este o calitatea mai slabă a somnului. De asemenea, riscaţi să vă treziţi dimineaţa mai obosit și să fiţi mai ineficienţi în toate activităţile pe care le întreprindeţi. Soluţia la acest flux de probleme este cât se poate de simplă, evitaţi expunerea îndelungată la surse de lumină de orice fel. Lumina albastră din spectrul de culori reci, pe care o găsiţi în tablete, telefoane, ebook reader-e şi bliţuri este cea vinovată pentru perturbarea ceasului intern al unui om deoarece încetineşte şi previne producerea hormonului responsabil de un somn odihnitor – melanină. Ca urmare, pe viitor, faceţi tot posibilul să adormiţi fără un televizor pornit sau multe alte display-uri cu care interacţionaţi pe parcursul zilei pentru a vă face treaba. Asa ca veti avea de ales: sa folositi in continuare cartile electronice, cu riscurile minime despre care v-am informat, sau sa aveti un somn odihnitor si sanatos, co o CARTE adevarata la capatai ? Alegerea va apartine. Evident ca aceasta atentionare se adreseaza, in egala masura, si tinerilor, care nu acorda prea mare atentie sanatatii lor, si, in plus, nu concept sa nu fie trendy, adica in afara modei si a comportamentului grupului lor de varsta. Poate ca aceasta sa fie “sansa” pentru supravietuirea cartilor pe hartie, carora multi le-au prevazut sfarsitul.

Cartea de maine Viorel Maier Stimati cititori, va marturisesc cu mana pe inima ca acest subiect este foarte sensibil si important pentru mine. Si cred ca ar trebui sa fie pentru noi toti, cel putin cei din POPORUL CARTII. Am 66 de ani si am fost crescut/educat in dragostea si respectul fata de carte. Recunosc, aici intra in primul rand continutul, dar si forma ei. In esenta ma refer la apropiata disparitie a cartii clasice, pe hartie si inlocuirea ei cu formatul electronic. Poate gresesc in aceasta perceptie a mea despre “evolutia” suportului informatiei, indiferent ca este vorba despre domeniul stiintific, sau, in special, beletristica. Bucuria de a tine o CARTE in mana, de a o rasfoi, de a-I simti mirosul hartiei proaspat tiparite, sau al celei vechi de zeci de ani, nu poate fi inlocuita cu avantajele cartii electronice. Prima oara, acest soc al disparitiei cartii l-am avut prin “Farenheit 451” romanul S.F. scris in 1953 de Ray Bradbury. Acesta prezinta o utopica societate viitoare in care cartile sunt interzise, iar pompierii au rolul de a le gasi si ARDE ! Singura solutie pe care iubitorii de carte au avut-o este sa memoreze cat mai multe si sa se ascunda in speranta ca societatea va reveni la valorile normale. Amuzant este ca pe baza romanului s-a realizat și o carte audio de 4 ore și 30 de minute, iar in luna decembrie a anului 2011, romanul a fost lansat în format electronic. Permiteti-mi sa va dau cateva exemple de situatii dureroase: - In Ashkelon, unde locuiesc, am fost la clubul H.O.R.; erau acolo cateva rafturi cu carti in limba romana, asa ca le-am propus sa le donez si eu o serie de carti pentru a putea fi citite de mai multi; oferta mi-a fost refuzata pentru ca nici de cartile existente nu se ocupa nimeni ! - In urma cu vreun an am primit un telefon prin care eram solicitat sa caut o solutie pentru salvarea catorva sute de carti aflate intr-un garaj din Tel Aviv, al carui proprietar vrea sa le arunce pentru a elibera spatiul; va puteti imagina cat m-a durut ca nu am putut gasi o rezolvare; - Din Romania am primit oferta de a ni se dona carti cu singura conditie sa le gasim un spatiu corespunzator si posibilitatea de a fi imprumutate; ofera nu a putut fi onorata; - Tot in Ashkelon s-a dat in folosinta nu demult o biblioteca oraseneasca mare si moderna; am fost la directoare cu propunerea de a deschide si o sectiune de carti in limba romana prin donatiile noastre; raspunsul a fost: NU AVEM SPATIU ! - Institutul Cultural Roman din Tel Aviv avea o biblioteca; se pare ca a disparut ! - Cea mai dureroasa situatie este a celebrei biblioteci a Asociatiei Culturale Mondiale a Evreilor Originari din Romania (ACMEOR); timp de peste 30 de ani ea a functonat intr-un subsol, in conditii nu tocmai propice, dar a functionat si sute de oameni au beneficiat de serviciile ei; de cateva luni au trebuit sa elibereze acel spatiu, iar cartile … - Am aflat ca in Tel Aviv pot fi gasite cateva mici biblioteci PARTICULARE; deci exista inca speranta, nu este totul pierdut ! Stimati cititori, nu sunt un adversar al noului. Dovada este aceasta rubrica “Fereastra catre viitor” pe care am initiat-o si o sustin cu articole diverse. Ca dovada, hai sa vedem avantajele cartii electronice (“e-book”), plecand de la premiza ca toti au un “e-reader” (un dispozitiv electronic mare cat palma, usor de manevrat, cu ecran pe care se afiseaza pagina de citit): se salveaza paduri intregi din care s-ar fi facut hartia (este adevarat ca industria tipografica intra in faliment), cartea, imediat ce este scrisa si editate pe calculator, poate ajunge sub ochii dumneavoastra, costurile sunt mult mai mici, pe un e-reader se pot inmagazina zeci de carti, iar innoirea stocului se face foarte usor, etc. Evident ca vor dispare si bibliotecile. Cea mai mare din lume, a Congresului SUA, conţine mai multe de 30 de milioane de cărţi şi alte materiale tipărite în peste 470 de limbi din toată lumea , mai mult de 61 de milioane de manuscrise şi cele mai rare colecţii de cărţi din America de Nord, inclusiv forma nefinisată a Declaraţiei de Independenţă. Mai mult decât atât, biblioteca deţine şi o copie a bibliei lui Gutenberg, peste un milion de ediţii al ziarelor din toată lumea de aproximativ trei secole, peste 6.000 de benzi desenate, 4,8 milioane de hărţi, 2,7 milioane de înregistrări şi peste 1,7 milioane de imagini şi poze. Comparativ, cel mai puternic calculator din lume, “Tianhe 2” realizat in China, si care a costat 100 milioane de $, poate efectua 33,86 cvatralioane calcule pe secunda. memorie de 1PB (corespunzatoare a circa 12.500 de computere normale) 10 la puterea 15 bytes. Asa ca vrem – nu vrem, viitorul este al cartii pe calculator, iar reactia mea este pur sentimentala.

Biblioteca ACMEOR. Viorel Maier I. A.C.M.E.O.R., punte de legatura intre evreii originari din Romania raspanditi in lume Asociatia Culturala Mondiala a Evreilor Originari din Romania a luat fiinta in urma cu 30 de ani, reunind etnici evrei domiciliati in SUA, Canada, Franta, Elvetia, Italia, Germania, Suedia, Republica Moldova, pe langa cei din Romania si Israel. Presedintele-Fondator al Asociatiei este dr. Slomo LEIBOVICI - LAIS (84), doctor in filozofie-istorie, scriitor, eseist, fost diplomat, recent onorat cu titlul de Doctor Honoris Clauza de catre Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca. Domeniile principale de activitate ale A.C.M.E.O.R. sunt: cultura iudaica, cercetarea istorica, productia editoriala, colaborarea in diverse domenii culturale cu institutii interesate din Romania, acordarea de premii anuale pentru realizari deosebite in variate domenii ale culturii. Activitatea culturala a Asociatiei consta in organizeaza periodica de seri pe subiecte literare, artistice, muzicale, evocari de teme si personalitati in context iudaic, inclusiv iudaismul din Romania. In activitatea sa de cercetare istorica, Asociatia colaboreaza activ in Romania cu Arhivele Statului, Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, revista "Magazin istoric", Biblioteca Academiei Romane, cu alte institutii; se pun si bazele unei colaborari cu Centrul de cercetare istorica al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania. In acest sens, A.C.M.E.O.R. strange material documentar in legatura cu trecutul evreilor din Romania. Este vorba de documente, fotografii, carti (inclusiv carti rare), afise, harti, manuscrise, ziare si taieturi de presa, casete audio si video etc. Materialele din arhiva A.C.M.E.O.R. sunt puse la dispozitia cercetatorilor interesati, intre ei numerosi universitari (cercetatori istorici din Romania vin special la Tel Aviv pentru a studia lucrarile detinute de Asociatie). II. Biblioteca A.C.M.E.O.R. – bogatie spirituala in saracie materiala Biblioteca are doua sectii: imprumut (care, in "vremurile de glorie", avea 2000 de cititori), cu un fond de 20.000 de carti in sase limbi (romana, franceza, engleza, ebraica, idis si germana), precum si cea de documentare (consultarea cartilor la sediu), unde se gasesc si 10.000 de documente. Si toate acestea in 180 metri patrati, cu un activ maxim de 13 voluntari, persoane in varsta. Sectia de imprumut detine opere complete ale majoritatii clasicilor literaturii romane. Sectia de documentare este impartita pe sectiuni: enciclopedii/lexicoane/dictionare, aurori evrei in limba romana, carti publicate in romana in Israel ale autorilor nascuti in Romania, istoria evreilor in Romania, antisemitism si holocaust in Romania, sionism in Romania, cartile editate de A.C.M.E.O.R., lucrari dedicate comunitatilor evreesti din Romania, scriitori israelieni in romana, albume despre artisti plastici in romana, iar intr-o sectiune speciala maniscrise/scrisori in romana, vechi de 100 de ani. Dintre acestea, cele mai desosebite sunt scrise de EMINESCU (prin care recomanda un copil talentat la muzica), ALECSANDRI (multumiri pentru traducerea in ebraica a poeziei "Ginta latina") si ARGHEZI (corespondenta cu A.L.ZISSU). Cu multi ani in urma, la solicitarea domnului prof.univ.dr.Ioan SCURTU, la acea data director general al Arhivelor Nationale, dl.LEIBOVICI-LAIS i-a trimis o copie a manuscrisului eminescian, pentru a fi pastrat in Arhivele din Romania. O raritate de mare valoare o constituie revista "Puntea de fildes", scoasa de Editura "M.Eminescu" din Bucuresti. Numarul 1, aparut in aprilie 1925, a fost dedicat punerii pietrei de temelie a Universitatii Ebraice de pe muntele Scopus din Ierusalim, iar numarul urmator, din 2 mai 1926, a aparut cu ocazia deschiderii acestei Universitati. Biblioteca este deschiza zilnic (de duminica pana joi), intre orele 9 si 13. Membrii A.C.M.E.O.R. pot lua cu imprumut carti in mod gratuit. III. Centrul de documentare Este singurul loc unde se poate documenta convietuirea romano-evreiasca veche de sase secole. Centrul adaposteste faximile de documente rare. Gabriel STREMPEL, fostul director al Bibliotecii Academiei, recunostea ca instituia sa avea un singur exemplar din cartea despre procesul ziarului "Adevarul" din Iasi, 1871, care se afla in Biblioteca A.C.M.E.O.R. Tot la Asociatia din Tel Aviv poate fi gasit si manualul de geografie din care se preda in scolile elementare israelito-romane in 1900. IV. Concluzii Domnul LEIBOVICI-LAIS vrea sa reediteze publicatia "Infratirea", un lunar bilingv, de 36 pagini color, in 1.000 exemplare pentru inceput. La fel ca si oamenii, si viata cartilor este limitata. Pentru a preveni deteriorarea lor ireversibila, este urgent nevoie de trecerea lor pe support electronic. In incheiere, tin sa aduc multumirile personale ale domnului Shlomo LEIBOVICI-LAIS adresate domnului dr.Florin ROTARU, director general al Bibliotecii Metropolitane, cat si doamnei prof.dr.Adina BERCIU, pentru bunul gand si efortul depus de a sprijini Biblioteca A.C.M.E.O.R., chiar daca in aceasta prima incercare birocratia a fost mai puternica. Pentru cei interesati: Biblioteca A.C.M.E.O.R. se gaseste in central Tel-Aviv-ului, in curtea Sinagogii Centrale din bulevardul Allenby – intrarea Har Sinai nr.1, tel.00972-3-5660165, fax 00972-3-5603311, ACMEOR@bezeqint.net. Pana aici ati citit fragmente din referatul prezentat de mine la cea de-a trei editie a Simpozionului International "Cartea, Romania, Europa", desfasurat la Bucuresti intre 20 si 23 septembrie 2010. In prezent, incerc sa facilitez realizarea unui film documenrar cu acest subiect, proiect pe care domnul regizor Andrei Calarasu a promis ca il spjina.